În primăvara lui 2018, mai mulţi senatori PSD au depus la Senat o Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală. De fapt, se pare că textul venise de la Autoritatea Electorală Permanentă, care nu are drept de iniţiativă legislativă.

Textul viza, în linii mari, introducerea în legile privind alegerea Parlamentului European şi a Preşedintelui a unor îmbunătăţiri de natură tehnică, care fuseseră deja introduse în 2015 în legile privind alegerile locale şi parlamentare. Este vorba, între altele, despre trecerea întocmirii listelor electorale şi desemnării preşedinţilor secţiilor de votare în responsabilitatea AEP, posibilitatea ca o persoană să semneze pentru susţinerea mai multor candidaţi şi – mai ales, introducerea Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV).

Aşadar, prevederile respective din legile deja adoptate fuseseră transpuse în textul legilor vechi, care nu fuseseră modificate în 2015. O prevedere importantă era aceea ca listele de candidaţi pentru Parlamentul European să “asigure reprezentarea ambelor sexe, în proporţie de cel puţin 30% din candidaturile înscrise”[i]. În plus, proiectul făcea un pas înainte prin prevederea ca procesele verbale privind rezultatul numărării buletinelor de vot din secţii să fie transmise birourilor electorale judeţene tot prin SIMPV.

Dacă e să aducem reproşuri acestui proiect, ele s-ar referi mai degrabă la omisiuni: au fost lăsate ignorate critici mai vechi aduse celor două legi: numărul exagerat de mare de semnături necesare depunerii candidaturilor, absenţa posibilităţii de a vota prin corespondenţă, prevederile prea vagi referitoare la reprezentarea echilibrată a sexelor în listele electorale etc. În general, e de reproşat absenţa (din nou) excluderea societătii civile din dezbaterea asupra acestui subiect atât de important.

Propunerea legislativă a trecut fără probleme de Senat, unde a fost adoptat în iulie şi trimis la Camera Deputaţilor (decizională). Aici a stat liniştită până la sfârşitul lui noiembrie, când a primit raport favorabil, cu 918 (!) amendamente admise de Comisia juridică. A ajuns în plen în data de 19 decembrie, unde deputaţii (cu gândul la şorici, probabil) l-au votat cu doar 10 abţineri şi niciun vot împotrivă. Aproape că nici nu s-a vorbit în spaţiul public despre legea respectivă (cine avea timp de astea? trebuiau împachetate sarmalele).

Numai că printre sutele de amendamente, majoritatea fără implicaţii majore, între modificările aduse Legii alegerilor pentru Parlamentul European s-a strecurat, pe nesimţite, una care sună astfel: „Pentru a asigura respectarea prevederilor prezentului articol în ziua de referință nu se pot organiza alte tipuri de alegeri și nici referendumuri la nivel național sau local.” Trebuie spus că articolul respectiv se referea la stabilirea persoanelor care au drept de vot.

Mi se pare străvezie intenţia celor care au introdus acest text de a bloca o eventuală iniţiativă a Preşedintelui de a iniţia referendumul pe tema luptei împotriva corupţiei, simultan cu alegerile europarlamentare.

Azi, 17 ianuarie, Preşedintele Iohannis a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu posibila neconstituţionalitate a acestui articol, care ar încălca competențele celorlalte autorități publice în domeniul referendar. Fără a mă pronunţa asupra acestui aspect juridic, constat că în acest moment proiectul de lege este suspendat, rămânând în vigoare legea veche, cu toate imperfecţiunile sale şi – mai ales – fără controlul informatic al prezenţei. Au mai fost puse în discuţie alte trei articole, pentru motive mai tehnice – la unul din ele sunt sesizate erori demne de Gâgă[ii].

Să vedem ce şanse sunt ca, totuşi, să avem SIMPV la europarlamentare.

Scrutinul ar trebui să aibă loc în 26 mai. Listele de candidaţi trebuie depuse cu 60 de zile înainte, adică pe 26 martie. Înainte trebuie strânse semnăturile de susţinere. Având în vedere numărul mare al acestora (200.000 pentru fiecare partid), este rezonabilă o perioadă de o lună pentru strângerea lor. Deci strângerea semnăturilor trebuie să înceapă la sfârşitul lui februarie. Pentru asta e nevoie de modificarea vechii legi, care prevedea că un cetătean poate semna pentru susţinerea unui singur candidat.

Pe de altă parte, în practica CCR pronunţarea şi publicarea motivării într-un asemenea control de constituţionalitate durează minim 3-4 săptămâni, deci cam până la 15 februarie. Dacă măcar unul din punctele cuprinse în sesizare este acceptat (foarte probabil), legea se întoarce în Parlament. Aici trebuie să fie modificată, să primească avizul celor două comisii, să fie discutată şi votată în cele două plenuri – toate astea în mai puţin de două săptămâni. Asta, ca să nu mai vorbim că ar putea surveni şi alte căi de atac.

Desigur, dacă există bunăvoinţă din partea majorităţii parlamentare, lucrurile se pot rezolva (s-au mai văzut legi promovate în timp record[iii]). Există şi varianta (detestabilă, dar utilizată cu succes în repetate rânduri) a modificării legii, din nou, printr-o ordonanţă de urgenţă. Întrebarea este: va exista voinţa politică necesară? Cert e că, dacă nu se doreşte utilizarea SIMPV nici la acest scrutin (după ce, din pretexte puerile, nu s-a utilizat nici la referendumul din octombrie), a fost găsită o cale eficientă de atingere a obiectivului.

L.E. Curtea Constituţională tocmai a anunţat că va dezbate sesizarea pe 6 martie. Deci nu, nu vom avea SIMPV, preşedinţii secţiilor de votare vor fi desemnaţi de către primari etc.

 

[i] În privinţa asigurării reprezentativităţii de sex, din textul trimis la promulgare a fost eliminată prevederea cu 30%. Legat de această amputare a proiectului, senatoarea Alina Gorghiu a trimis Preşedintelui Iohannis o scrisoare deschisă, cerându-i să trimită proiectul spre reexaminare Parlamentului. Din câte ştiu, scrisoarea a rămas, până azi, fără răspuns.

[ii] Scrie: numărul buletinelor de vot primite (lit. b) trebuie să fie mai mare sau egal cu suma dintre numărul buletinelor de vot primite (lit. b), numărul voturilor valabil exprimate (lit. d) și numărul voturilor nule (lit. e): „pct. b > / = pct. b + pct. d + pct. e”, .cu alte cuvinte b >= b + d + e (ceea ce poate fi adevărat doar dacă nu s-a exprimat niciun vot), chestie pentru care nu se promovează clasa a V-a.

[iii] De exemplu, legea prin care, în 2016, au fost eliminate 102 taxe nefiscale – http://www.ziare.com/politica/lege/legea-dragnea-care-elimina-102-taxe-a-trecut-fulgerator-prin-senat-1440150

DISTRIBUIȚI
Articolul precedentConservatorismul religios învață limbajul drepturilor fundamentale: Libertate. Libertatea religioasă. Libertatea de exprimare.
Mircea Kivu
Mircea Kivu este licenţiat al Facultǎţii de Sociologie a Universitǎţii Bucureşti (1978) şi a absolvit un masterat (DEA) în Demografie şi Ştiinţe Sociale la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales – Paris (1991). Este cunoscut ca autor al mai multor lucrǎri şi articole de sociologie, principalul sǎu domeniu de expertizǎ fiind cercetarea opiniei publice. Din 1992, a deţinut funcţii de conducere în mai multe institute de cercetare (IMAS Marketing şi Sondaje, Ipsos Interactive Services, Mercury Research). A publicat numeroase articole pe teme sociale şi politice, îndeosebi în România Liberă şi Dilema Veche. A fost membru al Corpului Experţilor Electorali (din care a demisionat în octobrie 2018) şi a publicat articole de specialitate în Revista Română se Studii Electorale.