Unul dintre argumentele aduse cel mai des în favoarea modificării definiției familiei din Constituție este cel de respingere a cuplurilor de același sex în virtutea opiniei publice dominante. Argumentul este greșit din perspectiva drepturilor fundamentale și din cea a democrației liberale: drepturile nu pot fi invalidate de o decizie a majorității. Dincolo de această eroare fundamentală, argumentul nu ține cont nici de schimbarea opiniei publice în timp.

Argumentul că societate românească respinge structural minoritățile sexuale nu se susține, atunci când este analizat în baza datelor de sondaj. Chiar dacă minoritățile sexuale rămân printre cele mai discriminate grupuri sociale, gradul de respingere a minorităților sexuale a scăzut constant în timp. Din 1993 și până în prezent înregistrăm o scădere cu 25 de puncte procentuale a ponderii celor ce resping homosexualii. Nu există nici un motiv pentru care să credem că această tendință s-ar putea inversa. Dimpotrivă, urmărind evoluțiile din alte țări cu situații similare, se observă că toleranța crește odată cu dezvoltarea economică și socială, deci putem spune că ne așteptăm la o evoluție similară în România. Mai mult, în aceste țări creșterea toleranței s-a suprapus de la un punct cu recunoașterea legală a drepturilor persoanelor cu altă orientare sexuală decât a majorității.

În cele ce urmează, voi arăta cum au evoluat în ultimele două decenii doi indicatori ai toleranței: unul specific, despre minorități sexuale, și unul general, care înglobează percepții despre mai multe grupuri sociale minoritare.

1. Gradul de acceptare socială a minorităților sexuale are o tendință stabilă de creștere în timp

Atunci când vorbim despre acceptarea sau respingerea unor grupuri sociale, putem folosi o referință absolută sau una relativă. Referința absolută măsoară ponderea sau numărul celor ce acceptă sau resping un grup anume comparat cu situația ideală (100% acceptare sau 0% respingere). Referința relativă urmărește evoluția în timp a indicatorului, pentru a identifica tendințe și evoluții. Ambele tipuri de măsurare sunt utile și necesare pentru a descrie atât starea de fapt cât și direcția în care se îndreaptă o societate.

În cazul minorităților sexuale, studiul opiniei publice ne arată că acestea rămân unul dintre grupurile sociale cele mai respinse în România, alături de romi (grup etnic) și consumatori de droguri. În același timp însă, privind lucrurile în timp, se observă o tendință de creștere a toleranței, respectiv de scădere a gradului de respingere. Această tendință este similară cu cea din alte țări cu un model social și economic similar, și de asemenea este similară cu evoluția din țări cu tradiție democratică din vestul Europei sau America de Nord.

Datele de sondaj disponibile public ne permit să urmărim evoluția unor indicatori de toleranță pe o durată lungă de timp. Indicatorul cel mai frecvent folosit pentru a măsura intoleranța este unul clasic în studiul opiniei publice: respondenții primesc o listă de grupuri sociale și sunt rugați să îi indice pe cei pe care nu i-ar dori ca vecini.

Vom demonstra afirmațiile anterioare cu privire la evoluția în timp folosind datele din două cercetări internaționale de prestigiu: Studiul Valorilor Europene (European Values Study (1)) și Studiul Valorilor Europene (World Values Study). Acestea au câteva avantaje importante: folosesc o metodologie riguroasă supervizată de o echipă internațională de cercetare; instrumentele sunt testate în mai multe țări; utilizează aceleași instrumente la fiecare val, permițând compararea datelor. Tabelul următor prezintă dinamica ponderii celor care nu doresc vecini homosexuali (2), folosind exclusiv datele din cercetările internaționale menționate. Am inclus în tabel România, câteva țări din regiunea noastră și media internațională. Trebuie menționat că media internațională depinde de numărul și tipul de țări incluse în cercetare. Astfel, valul 2010-2012 este cel mai larg de până acum și include mai multe țări din America de Sud și Asia, ceea ce schimbă mediile.

Așa cum arată datele, în perioada de referință de aproximativ 20 de ani, în România gradul de respingere a homosexualilor a scăzut cu aproape 20 de puncte procentuale. Este o scădere importantă și în același timp se evidențiază o tendință clară de continuare a scăderii.


Pentru a evidenția tendința de scădere și în perioada mai recentă, voi apelat la o cercetare românească. Barometrul Incluziunii Imigranților este un studiu realizat în cadrul proiectului Centrul de Documentare și Cercetare în Domeniul Incluziunii Imigranților (3), finanțat de Comisia Europeană și Guvernul României (prin intermediul Inspectoratului General pentru Imigrări). Acest studiu a inclus mai multe întrebări preluate din EVS, inclusiv cele privind distanța socială. Ponderea celor care nu doresc vecini homosexuali a fost 51% în 2013 și 50% în 2015. Imaginea de mai jos este sugestivă pentru evoluția societății românești.

Fără a intra în alte detalii, ar trebui să remarcăm și că aceste cifre sunt similare cu cele referitoare la respingerea altor două grupuri sociale, romii și consumatorii de droguri. Dacă se pune problema interzicerii unor drepturi ale cuplurilor din persoane de același sex în baza opiniei publice, oare urmează și interzicerea unor drepturi ale romilor?

2. Intoleranța generalizată scade de asemenea în timp

Alături de intoleranța specifică, față de un grup anume, sondajele urmăresc și intoleranța generalizată, calculată ca un indicator agregat al respingerii. Măsura intoleranței generalizate este numărul mediu de grupuri care au fost respinse de majoritatea respondenților.

În cadrul studiilor analizate, lista de grupuri nu este întotdeauna aceeași, dar întotdeauna sunt cel puțin zece grupuri și câteva grupuri (minoritățile etnice din România, grupurile religioase cele mai cunoscute, homosexualii etc.) sunt mereu prezente. Fără a intra în detalii tehnice, datele arată o scădere importantă a intoleranței generalizate, de la o valoare peste 5 (adică mai mult de cinci grupuri respinse) în anii 90, la una în jur de 2 în studii mai recente. De obicei, grupurile respinse sunt romii și homosexualii (deci medie 2), iar media crește dacă pe listă sunt incluși și consumatorii de droguri.

De asemenea, scade amplitudinea respingerii pentru toate grupurile. Trenduri similare cu cel exemplificat în cazul homosexualilor pot fi observate pentru toate celelalte grupuri. Cele două observații, luate împreună, ne spun că românii devin mai toleranți, sau că învață toleranța.

Există și alte cercetări, naționale, care confirmă aceste observații, cum ar fi seriile de date Barometrul de Opinie Publică (1994-1997) sau Studii Electorale Românești (2008-2012). M-am oprit în această analiză la cercetările EVS/WVS pe de o parte pentru că oferă posibilitatea de a compara cu evoluțiile din alte țări, iar pe de altă parte pentru că au un plus de credibilitate dat de supervizarea internațională.

_____

(1) Inițiativa realizării unei cercetări care să investigheze valorile împărtășite de către populația diferitelor țări europene, din perspectivă comparativă, a apărut în anul 1978, când a luat ființă Grupul de Studiu al Sistemelor de Valori Europene. Obiectivul inițial a fost compararea sistemelor de valori la care aderă cei care locuiesc în statele Comunității Europene. Un alt obiectiv a fost analiza evoluției în timp a orientărilor valorice împărtășite de către populația europeană. Instrumentul utilizat pentru investigarea valorilor a fost ancheta pe bază de chestionar, acesta incluzând un număr crescut de itemi referitori la atitudini și comportamente, care să permită studierea valorilor. Pentru toate țările care au participat la cercetare itemii incluși în chestionare au fost similari, încercându-se asigurarea unei comparabilități cât mai crescute între datele culese în țări diferite. Valorile vizate de chestionar se refereau la orientarea populației în sfere precum: religia, politica, munca, viața de familie, relațiile sociale, relații sexuale etc. O atenție sporită a fost acordată valorilor religioase, unul dintre obiectivele declarate ale cercetării fiind compararea valorilor religioase între diferitele țări europene, precum și analiza longitudinală a evoluției acestora. Primul val de cercetare s-a desfășurat în 1981. Valurile succesive de cercetare se repetă la aproximativ 10 ani, ajungând la valul 5 în 2010-2012. Echipa internațională de cercetare a inițiat și proiectul World Values Survey (WVS), extinzând practic studiul pentru a cuprinde și țări de pe alte continente. Valurile WVS se intercalează cu cele EVS. În România se culeg date începând din 1993. Mai multe detalii la: www.europeanvaluesstudy.eu

(2) Sondajele folosesc termenul „homosexual”, mai cunoscut publicului, pentru a acoperi toate minoritățile sexuale. În unele cercetări (spre exemplu, două ediții din seria Barometrul Opiniei Publice) a fost introdus în listă și grupul „lesbiene” și nu au rezultat diferențe semnificative.

(3) Mai multe informații la: www.cdcdi.ro

DISTRIBUIȚI
Articolul precedentDincolo de deturnarea instituțiilor civile prin manipulări lingvistice sunt oameni
Articolul următorDe ce ne opunem modificării Constituției
Ovidiu Voicu
Ovidiu Voicu este, din 2015, directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică, asociație civică cu preocupări de advocacy și cercetare socială, care continuă misiunea promovării societății deschise în România. Anterior, Ovidiu a coordonat programele de cercetare socială ale Fundației pentru o societate deschisă, incluzând Barometrul de Opinie Publică (1999-2007), EuroBarometrul Rural (2005-2010) și Studii electorale românești (2010-2015). Ovidiu a studiat știința calculatoarelor și științe politice și s-a specializat în statistică socială.